Nunta in stil moldovenesc

PicMonkey Collagecris

In perioada aceasta in care am lipsit de pe blog am avut un mini concediu, sa ii spunem asa, desi mai putin relaxant avand in vedere zilele parcurse in masina pe drum. Am fost plecata in Moldova, aproape de Roman, la nunta verisoarei mele. Despre drum si ce am vizitat o sa va povestesc zilele viitoare, acum ma voi rezuma doar la a va povestii despre nunta.

Am avut noroc ca desi a fost foarte cald, mai adia din cand in cand vantul. Nunta a inceput in jur de orele 12 si a tinut pana a doua zi dimineata. Pentru mine a fost destul de obositor avand in vedere putinele ore dormite si drumul lung din ziua precedenta, plus ca si caldura a contribuit mult. Dar am rezistat eroic pana in jur de ora 4 dimineata. Nunta a inceput la mireasa, mai exact la bunicii mei din comuna Sagna, unde s-a cantat, s-a dat o masa plina cu mancare inclusiv sarmale, ceea ce la mine in zona e mai putin intalnit si s-au facut poze cu mirii. Ne-am indreptat apoi catre biserica, in curtea careia s-a oficializat si cununia civila. A fost dragut amenajat dar pacat ca nu se prea auzea nimic si de vazut nici atata din cauza cortinelor. Am intrat apoi in biserica, unde 6 preoti au oficializat cununia religioasa. La iesire, mirii au aruncat porumbei, o chestie ce mie nu imi place deloc, dar ce e practicata foarte mult in ultima vreme. Apoi a urmat o pauza, sa ii spunem asa, in care am plecat acasa sa ne schimbam si sa ne odihnim pentru aproximativ 3 ore, timp in care mirii  au plecat in alta localitate pentru o sedinta foto. Personal nu as face asta la nunta mea, mi s-ar parea normal sa existe o continuitate si nu sa plece oamenii acasa si apoi sa se intoarca pentru petrecere. In fine, am reusit sa imi odihnesc picioarele putin , pentru ca de dormit nu aveam cum sa nu imi stric machiajul. Mi-am schimbat si rochita rosie de la Up cu alta neagra apartinand aceluiasi brand. Pentru rochita de zi am ales sa port niste sandale maro de la Pimkie si o gentuta neagra H&M , iar pentru seara am ales sandalele rosii de la Stradivarius si un clutch de la Meli Melo.

Petrecerea s-a tinut int-un sat alaturat, la Restaurant Cort Daide. Sala era foarte dragut aranjata si avea o curte unde dupa cum puteti vedea mai jos, m-am pozat destul de mult :)). Imi pare rau ca nu am filmat dansul mirilor sa va pot arata, dar a fost foarte frumos, desi mirii erau destul de emotionati. Despre muzica numai de bine, inclusiv horele moldovenesti au fost foarte ok. Unul din preotii ce au oficializat casatoria a avut si el cateva momente, a mai cantat o fetita si un grup de dansatori populari ne-au incantat cu niste dansuri traditionale. Tortul a venit destul de tarziu, avand in vedere ca plecase destul de multa lume, dar na poate ca asa e pe acolo. A fost un tort mic, dar foarte dragut si ales cu mult bun gust. Imediat dupa tort s-a jucat gaina, ceva ce eu una nu mai vazusem pana acum:)). A existat si un foc de artificii, cadou pentru frumoasa mireasa. Ca si o concluzie a fost o nunta frumoasa si mi-ar fi placut sa nu fiu atat de obosita sa pot dansa mai mult.

Despre mireasa ce sa spun decat ca e verisoara mea si a fost foarte draguta, cu o rochita de printesa si un buchet colorat ce mi-a placut foarte mult.

hdtchfvage

gdsvfsjhgvbgollage
3

ghtcgchollage

cisisishss

ghcjjollage

gfjfjollage

A fost botez

botez

Am mai fost la un botez cand eram in clasele primare si pot zice ca nu imi amintesc aproape nimic, asa ca acesta a fost  primul botez pe care intr-adevar il realizez si care m-a emotionat mai mult decat as fi crezut ca s-ar putea intampla. Emotiile parintilor si ale nasilor erau usor de citit in ochi si slujba in sine a fost emotionata, nici prea lunga, nici prea scurta, dar plina de caldura si de spiritualitate. Bebelusul Robert a fost un scump, abia daca realizai ca in bratele nasei era un copil si nu o papusa, nu a plans deloc.

La Renaissance a fost cadrul perfect si foarte intim pentru a sarbatorii crestinarea micutului Robert. Mi-a placut maxim ca au ales sala de afara, cu o priveliste atat de draguta catre lac si pentru canicula din ultima vreme a fost perfect sa simtim adierea vantului. A fost pentru prima oara cand am fost acolo, dar cu siguranta voi revenii cu multa placere.

Rochitele mamicii si a nasei au fost in culorii de vara, respectiv roz pal si albastru pal, foarte dragute si alese cu mult bun gust. Eu am ales sa port o rochita rosie New Yorker , de zi, cu o pereche de sandale in acelasi ton de la Bershka, iar in par mi-am pus o cordeluta cu flori mici albe, pentru ca se poarta anul aceasta.

 

P1390869

P1390871

Picb

botez 2

Intouchables

PicMonkey Collage

Nu am mai vazut de mult un film bun, bine si filme vad mai rar ca la cat de obosita ma pun seara in pat adorm la jumatatea filmului. Se pare ca filmul acesta mi-a captat intr-atat atentia incat nu mai conta ca e tarziu si ca a doua zi urma sa ma trezesc foarte devreme, vroiam sa vad ce se intampla pana la sfarsit. Cautam un film relaxant, vroiam ceva romantic, dar tot cautand am dat peste trailer-ul de la „Invincibilii” si am zis ca trebuie sa vad ce se intampla pentru ca parea foarte interesant.

Filmul frantuzesc „Intouchables”, cu o nominalizare la Globul de Aur, e o combinatie de drama cu comedie, cu un scenariu genial, bazat pe intamplari reale. Philippe, un barbat foarte instarit, dar cu o grea povara pe spate, e nevoit sa angajeze un asistent personal pentru a-i fi alaturi 24/24. Asa ajunge sa il cunoasca pe Driss, un baiat tanar, proaspat iesit din inchisoare, fara experienta, fara maniere, fara mila fata de Philippe care e imobilizat intr-un scaun cu rotile, fapt care il si face sa il aleaga dintre multi care au dorit sa ii fie asistenti personali. Cei doi ajung sa fie foarte buni prieteni si Driss se dovedeste a fi un om cu suflet foarte mare in ciuda aparentelor.

E un film realizat din suflet pentru a sensibiliza alte suflete. E un film care ne arata ca viata poate fi frumoasa indiferent de circumstantele in care ne aflam.

Vi-l recomand cu drag si sunt sigura ca nu veti fi dezamagiti dupa cele il veti viziona.

Zoo Timisoara

14

Ma relaxeaza maxim sa merg la Zoo, nu neaparat ca sa scap de agitatia de pe strazile Timisoarei, pentru ca sambata la Zoo e plinnnnn, i mean numai copii peste tot :)). Dar natura si animalele imi dau asa o stare de bine. De mica mi-a placut la gradina zoologica si inca imi place desi, mizeria si conditiile in care sunt tinute animalele aici la Timisoara mi-au lasat asa un gust amar. Poate mi se pare mie, dar unele animale aveau asa o privire trista, si ursii erau atat de agitati, nu stiu dar senzatia mea a fost una de mila ieri. Intr-adevar e frumos sa bucuram copii si sa ne bucuram si noi de frumusetea animalelor pe care nu le putem vedea decat la televizor, dar cand realizez ca ma bucur cu pretul suferintei lor…nu mai sunt chiar asa incantata.

Mi-a placut maxim ca au adus suricate la zoo si am incercat sa le fac si cateva poze, cat nu se miscau :)). In rest ce sa va zic ca am vazut iepuri peste tot :)), ursii despre care va povesteam ca mi-au dat un sentiment de mila, pasarea Nandu inchisa intr-o incapare si dadea cu capul in geam ca si cand cerea sa o scoatem afara :(, maimutele ce te priveau ca cea din poza de sus, gen „mai faceti multe poze?!”, porcusori de guineea, caprioare, niste canguri minusculi :)), ponei, capre domestice, lebede, lame.

Nu zic ca nu e de vizitat Gradina Zoologica aici la Timisoara dar in comparatie cu cea de la Sibiu, pentru ca doar pe aia am mai vazut-o, cea de aici iti lasa putin un gust amar.

OUTFIT: Rochie: UCCA, cercei cu elefantei: AVON

18

45

gege

ggg

nhnh

15

1

20

Photo credit: Gherghiceanu Flavius