Cea mai marcanta experienta

Anul acesta o sa implinesc 30 de ani si sper sa fie un an al maturizarii mele din unele puncte de vedere. Vreau sa fiu mai cumpatata, o sa incerc si imi doresc sa nu mai cheltui atatia bani  aiurea pe unele obiecte vestimentare si accesorii ce chiar nu imi sunt necesare. Vreau sa investesc banii in lucruri mult mai importate si mai mult decat atat imi doresc sa ajut oameni sa zambeasca. Poate am ramas marcata de o intamplare dinainte de Craciun, poate Dumnezeu nu ma lasa sa uit, pentru a putea face ceva…i really don’t know. Ce stiu e ca imi pasa mai mult.

DSC_0210

What's the story?

Intamplator sau poate stau prea mult pe facebook, nu stiu din ce cauza, a ajuns in fata ochilor mei un titlu de articol publicat de Realitatea Aradului: „Un parinte doarme in grajd cu vacile pentru a-si intretine copilul”. Vad multe titluri la fel de triste si trec peste, recunosc, pentru ca ma incarc mult negativ si in unele cazuri chiar nu pot ajuta cu nimic. Am deschis link-ul si am inceput sa citesc cum un barbat, pentru a-si intretine mama si copilasul de nici 4 ani, lucreaza si doarme in acelasi loc, intr-un grajd. Nu au curent, nu au lemne, nu au apa…si afara sunt 0 grade…

DSC_0209

DSC_0208

DSC_0214

Dumnezeu lucreaza prin oameni...

Articolul a fost scris de Iasmina Mot, cea care a fost singura ce nu a putut trece pe langa casuta aproape daramata, in preajma sarbatorilor de iarna, fara sa ii pese. Nu o cunosc pe Iasmina, nu am vazut-o niciodata, o stiu doar de pe facebook, pentru ca aveam nevoie de adresa familiei nevoiase, dar e un om mare. Cati dintre noi nu vedem oameni necajiti, nu vedem case fara ferestre la care se invesc chipuri de oameni cu ochii inlacrimati, cati? Cati facem ceva? Cati incercam macar? Mda…

Cand i-am scris sa ii spun ca vreau sa le fac o vizita acelor oameni si sa incerc sa le duc niste alimente s-a bucurat asa mult de parca faceau parte din familia ei. Nu stiam exact ce sa fac, asa ca un share pe facebook, am mai spus colegilor de lucru, prietenilor si cum oamenii de Craciun vor sa fie mai buni, am avut sprijin cat de cat.

DSC_0198

Ochii inlacrimati ce spun MULTUMESC

E vineri si plecam acasa sa petrecem in familie Craciunul, toti adunati in jurul bradului, ascultand colinde si razand in jurul mesei imbelsugate de sarbatoare. Stiam ca nu va fi usor, stiam ca ne astepta ceva trist, vazusem poze si le stiam in mare parte povestea, dar nu credeam ca va fi de-a dreptul marcant. Ajungem in Zimand Cuz, zic ajungem pentru ca eram cu sotul meu, cautam cu gps-ul strada si error, nu o gaseste. Intrebam localnici, povestim despre ce este vorba, nimeni nu stia nimic. Incercam cateva strazi si nimerim destul de aproape de locul cautat si cu putin noroc primim ajutor si aflam ca suntem la doua case distanta. Parcam in fata casei si…nu stim exact ce urmeaza si ce vrem sa facem. Coboram si ne indreptam spre casa fara gard, fara poarta, unde la intrare ne intampina un mic lighenas, care probabil pentru ei e baia…

Bat la usa si aud o voce: „imediat”. Astept cu inima stransa, nestiind ce reactie urmau sa aiba. Imi deschide o batranica,o bunicuta ce ma priveste fara sa spuna nimic. Ii explic ca anul acesta Mos Craciun ne-a trimis sa le facem o bucurie si ii intind una din multele plase cu alimente si jucarii ce le dusesem. Nu o ia…ne invita inauntru scuzandu-se continuu ca la ea e mai stramt spatiul….Dumnezeule…Ne invita sa luam loc…ma uit in jur si singurul loc unde m-as fi putut aseza era patul unde niste ochisori de baietel de aproape 4 ani imi zambesc timid. Ma asez langa el….batrana ramane in picioare…i-am luat locul…dar ma roaga sa nu ma ridic. Ma intorc la masina dupa restul cadourilor ce i-au umplut camaruta, pentru care nu mai stie cum sa imi multumeasca. Ma uit ca o proasta jur imprejur in casa, sunt bulversata de ce vad, e mult, mult mai rau decat au aratat pozele. Va jur ca ma uitam inspre tavan si ma gandeam ca doar Dumnezeu il mai tine sa nu se darame pe ei…

Imi intorc ochii spre baietelul ce nu mai stia pe ce jucarie sa puna mana si care ma ruga sa ne jucam cu masinutele. Deci, in toata starea mea de rahat, cand l-am vazut atat de bucuros mi-a mai crescut o inima :)). Ne-a fost asa greu sa plecam cand ne ruga sa mai ramanem macar putin sa ne jucam cu el.

DSC_0215

Oameni tristi cu povesti si vieti triste

Am incercat sa aduc un strop de speranta in sufletul bunicutei spunandu-i ca Dumnezeu nu o sa o paraseasca niciodata si ca e o femeie puternica. Atunci, sarmana a indraznit pentru cateva minute sa spuna si ea ce o doare. Mi-a vorbit de mama copilului, in fine dupa mine nu prea are rost sa o numim mama pe cea care isi abandoneaza copilul, apoi mi-a vorbit de ea si de viata ei. Nu i-am spus doar de incurajare ca e puternica, ea chiar e, si-a crescut singura copilul, pe tatal baietelului, dupa ce sotul ei a murit la 27 de ani, in ziua de Craciun, fara sa apuce sa isi vada ingerasul, pe atunci nenanscut.

Dumnezeu ii iubeste pe oameni in egala masura

Tu crezi ca pe tine daca ai o vila cu piscina, o masina ultima generatie, o familie perfecta, sanatate si multe carduri in portmoneu te iubeste Dumnezeu mai mult decat pe cel fara casa, ce traieste de pe azi pe maine cu un corn aruncat de tine, ca era de ieri, cu  haine adunate de la ghena de gunoi de care tu te-ai plictisit? NU! Va iubeste la fel, doar ca de la tine, cel caruia nu iti lipseste nimic, vrea sa dai, sa aduci zambete si celor necajiti. Iar de la tine, cel ce te imbraci  cu hainele mele de anul trecut, din sezonul trecut, vrea credinta ca nu esti sigur, nu vei fi niciodata, va exista tot timpul mangaiere.

Nu-mi da drumul...

Era tarziu, trebuia sa plecam, mai aveam o ora pana la Ineu. Bunicuta ne conduce la masina, ne multumeste a habar n-am cata oara si lacrimi ii cad pe obrajii trecuti de vreme…o iau de mana. Ma tine atat de stras si imi spune ca ii e rusine ca oamenii vin si o ajuta. Rusine?! Tot lor le e rusine… Imi e asa greu sa o las de mana, sa ii las acolo, sa ma intorc la viata mea minunata, da MINUNATA. Stii despartirea aia de iubit sau iubita cand simti ca mori, no despartirea de batranica asta a fost peste.

Invata sa fii om!!!

Ma uitam in jurul casutei darapanate si ma soca multitudinea de vile. Nu tu cel ce citesti acum articolul meu, nici tu cel ce ai citit articolul pe facebook sau pe Realitatea Aradului, tu, cel ce stai pe strada aia, sau chiar si tu cel ce locuiesti in Zimand Cuz si stii povestea lor, dormi bine noaptea? Ai avut un Craciun frumos? Si voi dragi parlamentari si tu primar al Zimandului, ati avut o vacanta frumoasa? Cum au fost friptura si sarmalele din ziua de Craciun? Au mers bine cu vinul la gura semineului? Ati vazut multe filme de Craciun pe plasma din sufragerie? Cum a fost seara de Ajun cand ati desfacut cadourile in jurul bradului? A fost cam frig, nu? Ati setat termostatul pe 24 de grade :).

Asteptam Pastele sa facem din nou fapte bune?

Sa stii ca daca a trecut Craciunul, oamenii aia nu au devenit bogati. Au aceleasi nevoi si azi si maine si pana in ziua cand o sa ne schimbam noi. Sunt doar putin mai fericiti datorita unor oameni minunati, Iasmina si sotul ei, ca au acum curent, un televizor si cateva lemne. Stii ca putinul tau pentru cei nevoiasi e avere? Dai 15 lei pe un pachet de tigari pe saptamana, in cel mai bun caz, ei au paine o saptamana de banii astia. Te imbraci de la Zara, normal din colectia de anul asta, o rochie = 200 lei. Stii ca ai putea sa ajuti niste oameni sa nu moara de frig 2-3 saptamani de banii astia? Stiu ca te bucuri de o bluza noua, de o cafea la Starbucks, de un film la Imax, eu sunt ca tine, dar stii cat poti sa te bucuri cand vezi niste ochi inlacrimati de bucurie ca le-ai cumparat banane, niste amarate de banane, sau ca le-ai luat un bax de apa?!

Eu vreau sa ma schimb. Vrei sa fim oameni?

 

 

Photo creditGherghiceanu Flavius

xoxo_faux_gold_pink_lips_black_classic_round_sticker-ra4a385e8de654089a9dd9134e36c4bc2_v9waf_8byvr_400

PS: nu uita sa dai LIKE paginii mele de facebook dancing with my thoughts  si sa ma urmaresti pe instagram: adri8806

Save the date

Save our date : 30 septembrie 2017

 

„The best and most beautiful things in this world cannot be seen or even heard, but must be felt with the heart.” 

— Helen Keller 

083

Sedinta foto save the date descrie dragostea noastra prin intermediul fotografiilor, surprinsa intr-un mod inedit de fotografa noastra draga Corina.

Ce inseamna save the date?

Save the date este o sedinta foto ce o fac viitorii miri pentru viitorii invitati, in scopul de a le ramane vizual intiparita in memorie data la care vor lua parte la unirea destinelor a doua persoane. E mai noua moda cu aceasta sedinta foto, asta dupa ce toata lumea era inebunita cu trash the dress ( sedinta foto de dupa nunta). Noi, nu pot sa zic ca eram foarte porniti sa avem si astfel de poze dar cand ne-a propus Corina am fost destul de receptivi si incantati.

092

De ce sa faci o astfel de sedinta foto?

Cred ca e foarte important si chiar va recomand sa aveti sedinta foto dinainte de nunta in primul rand pentru voi. Pentru noi a fost pe cat de distractiv pe atata de emotionant. Si nu din cauza fotografei, ci pentru ca ne simteam ca la o prima intalnire ca si cand atunci ne redescopeream. Parca saruturile, atingerile si imbratisarile erau mai pline de emotie, stand cu gandul la ziua cea mare cand vom fi mire si mireasa in fata lui Dumnezeu. In al doilea rand va recomand pentru a va cunoaste mai bine cu fotografii, pentru a putea comunica si a fi cat mai deschisi in fata lor in ziua nuntii. Si in al treilea rand pentru amintirile superbe ce raman in albumul cu fotografii si pe care sigur o sa il rasfoiti de fiecare data cand o sa aveti ocazia cu lacrimi in ochi. Poate sunt eu prea sensibila, nu stiu ce sa zic, parca sunt ascultatorii de la Morning Zu cand aud o melodie noua, dar m-am uitat cu lacrimi in ochi peste poze in momentul in care le-am primit.

102

Au fost luni intregi in care am citit reviste, am cautat pe facebook si internet fel de fel de idei pentru aceasta sedinta foto si imi doream sa fie perfecta.

Am avut cateva idei in ceea ce priveste obiectele de decor, dar pentru ca le-am vazut prea des folosite de catre alti viitori miri am zis sa ma rezum la o simpla inimioara alba.

Cel mai greu mi-a fost cu alegerea tinutei. Stiam ca vreau sa port ceva colorat si ma gandeam sa aleg ceva rosu sau galben. De la idee la a gasi ceva exact cum visezi e cale lunga lungaaaaaaaaa. Nu tin minte de cate ori am probat rochia ce am purtat-o pana sa fiu sigura ca ea e. Stiam ca nu e o sedinta foto oarecare si vroiam sa fie o rochie speciala. In cele din urma cu o saptamana inainte aveam rochia aceasta rosie din Zara si eram 98% multumita (100% mai greu sunt cand e vorba de haine :))) ). Stiam ce sandale o sa port asa ca trebuia doar sa ma mai gandesc cine ma va machia, pentru ca parul voiam sa mi-l fac singura. Multumesc Andreea!

115

Cine e Andreea?

Am avut sansa de a castiga o sedinta de machiaj cu Andreea si premiul l-am primit chiar in ziua de Pasti. Ea a organizat un concurs pe facebook si norocul a fost de partea mea si de acesta data ( in ultima vreme castig cam mult pe facebook :)) ). A fost super draguta si a fost de acord sa ma machieze chiar in ziua cu Save the date. Super punctuala, a ajuns la mine pentru a fi gata la timp. Folosind doar produse de foarte buna calitate mi-a facut un machiaj foarte rezistent ce l-am dat cu greu jos :)). O recomand cu drag pentru un machiaj profesional, chiar puteti avea incredere ca stie sa va puna in valoare si tine cont si de preferintele voastre.

059

Cine e in spatele acestor fotografii superbe?

Numele ei este Corina Hedrea si am gasit-o intamplator pe facebook unde am vazut pe pagina ei niste poze superbe de la nunta unei fete pe care o cunosteam. Nu stiu de ce, dar desi ulterior am mai  vizitat cateva pagini ale unor fotografi din Timisoara si Arad si am fost pe la targuri de nunta, tot la ea m-am intors. Ma bucur asa mult ca instinctul meu nu m-a inselat si ca am facut alegerea perfecta. Pe langa faptul ca e genul de persoana foarte prietenoasa, la sedinta foto ne-a facut sa ne simtim ca intre prieteni si am putut fi cat se poate de relaxati si deschisi. Multumim Corina ca ai descris atat de frumos in imagini povestea noastra de dragoste.

022

Despre noi am tot scris si parca de fiecare data cand e vorba sa scriu chestii despre viata mea personala nu imi gasesc cuvintele potrivite. Suntem EA si EL.

EA: bloggerita din Timisoara, nascuta in Ineu, vesnic zambareata si cea mai suparacioasa persoana ever, care nu mai credea ca exista the perfect guy

EL: tanarul rebel plecat sa lucreze in Anglia fara ganduri de intoarcere, cu o privire cuceritoare, care nu mai voia relatii

EA si EL: zambet si privire, doua inimi ce bat in acelasi ritm nascut pe facebook, prin batai de taste, care azi isi desprind cu greu mainile…

160

057

076

109

072

023

134

To be continued…

V-am pupat!  A.

PS: nu uita sa dai LIKE paginii mele de facebook dancing with my thoughts .

Au inceput reducerile

black-friday-2015-reduceri-emag-flanco

Stiam ca din prima saptamana a anului incep reducerile si oricum aflam de pe facebook daca nu stiam, pentru ca toata lumea a postat zilelea astea ce reduceri are un anumit magazin. Si na adevarul e ca nu m-am putut abtine azi sa nu dau si eu o raita pe la Iulius Mall. Am regretat si m-am intors si cu o durere de cap. Nu vreau sa fiu rea dar in unele magazine cand e perioada reducerilor te simti ca la second hand. Toate hainele erau aruncate pe jos sau foarte imprastiate si amestecate, o dezordine totala. Si daca tot e momentul de rautate, cum naiba sa modifici preturile cu cateva zile inainte sa para ca le-ai redus si va spun ca stiu ce vorbesc depre o poseta pe care mi-am luat-o recent. Urat si dezamagitor e tot ce pot spune.

Nu mi-am cumparat absolut nimic, eu asta care nu vine niciodata de la mall fara ceva, dar joi o sa merg la Shopping City pentru ca acolo totul mi s-a parut super ordonat si bine organizat de cand s-a deschis in Timisoara si sunt  sigura ca nu o sa gasesc un asa haos. Am vazut azi cateva chestii dragute si o sa va povestesc joi sau vineri ce mi-am cumparat ca sigur nu sa ma intorc ca azi acasa. Pana atunci o sa va arat cam ce mi-a atras atentia azi din cat am avut rabdare sa ma uit:

4786255044_1_1_17120101050_1_1_1

         Camasa Zara   99.90 de la 149,90                        Botine tip soseta Zara 99,90 de la   149,90

8866831610_2_5_1 5219019505_2_4_1

Body Bershka  29,90 la 59,90                                              Pantaloni camuflaj Bershka 44,90 de                                                                                                                                    la 89,90

9750318704_2_4_1 5394308800_2_1_1

Palton lung  Pull&Bear 159,90 de la 349,90            Rochie Pull&Bear 69,90 de la 149,90

Meet my shirt

 

p1400423

Cand vine toamna si incerci sa nu te lasi coplesit de sentimentul ca „offf iar haine groase, iar ploaie, iar frig”, deschizi dulapul si cauti cele mai pozitive si calde culori ca sa te simti ca la inceputul primaverii nu ca la inceputul toamnei si daca te mai ajuta si soarele e perfect.

Nu am fost niciodata adepta camasilor pentru ca tot timpul aveam impresia ca mie nu imi sta bine sau ca sunt prea formale pentru stilul meu. Asta pana cand m-am indragostit de o camasa in carouri de la care am tot inceput sa imi cumpar inca o camasa, si inca una si uite ca acum chiar am realizat ca imi plac si ca nu sunt folosite doar pentru stilul office. Camasile cu funda la gat, cum e si cea pe care o port eu, au avut ca drept inspiratie pentru designeri, filmul „Pisicile aristocrate”. In prezent bluza cu funda la gat continua sa fie una din cele mai elegante si sofisticate piese vestimentare feminine. Desi poate fi purtata in diverse combinatii, eu am ales sa o port cu o pereche de jeansi evazati, incercand sa creez o tinuta in stilul anilor ’70. Sunt de parere ca o astfel de tinuta ar scoate pe oricine usor din anonimat, dar cu conditia sa se simta bine si sa isi asume ceea ce poarta.

 

Outfit: Camasa: CCC, jeansi: Zara, botine: Deichmann, ochelari de soare: Meli Melo, poseta: Meli Melo, vesta: Bershka

 

p1400428

 

p1400429

p1400430

p1400433

p1400435

p1400437

Photo credit: Gherghiceanu Flavius

Shopping City Timisoara

shopping-city-timisoara

Shopping my love :))…oare ma bucur ca s-a mai ridicat un mall in Timisoara? :)) Evident! Mai multe magazine, mai multe haine, mai multe accesorii, mai multi pantofi, ce poate fi mai frumos. Ce ma deranjeaza e ca e foarte departe de mine si probabil nu o sa il vizitez atat de des cum faceam cu Iulius Mall.

Nu am ajuns chiar la deschiderea mall-ului pentru ca era in timpul saptamanii si lucram, dar a doua zi nu aveam cum rata. Bineinteles ca am mers in primul rand pentru concertul Andrei si pentru ca eram foarte curioasa de noile magazine. Nu imi era frica de avalansa de oameni, care stiam ca o sa o intalnesc acolo, asta cel putin pana am ajuns. Apoi treaba s-a cam schimbat, va povestesc imediat.

Sa va spun intai cate ceva de superba Andra. Deci sa va spun ca a cantat divin si a facut atmosfera maxim???! Nu cred ca are rost pentru ca stim cu totii ca asta e ceva normal cand vorbim de o artista ca ea. Ne-a cantat pana si populara si a comunicat in continuu cu publicul. Atat de simpla si de modesta dar cu o voce de aur a aparut in fata timisorenilor pe o scena amplasata in fata mall-ului. Sincer nu mi-a pasat ca de abia o puteam vedea si eram tot pe varfuri ca sa o zaresc, pentru ca ma bucuram ca sunt acolo sa o aud cantand. E singurul artist in tara asta pentru care as sta acolo prinsa in multime fara sa vad ceva doar sa o ascult cantand.

Sa revenim acum la noul mall. Pe mine nu m-a speriat niciodata o multime de oameni, aglomeratia, dar de data aceasta m-au coplesit pur si simplu. Am iesit de acolo cu o durere de cap… Am fost socata sa vad si multi oameni in varsta, mai ales o batrana la vreo 70 de ani cum statea in fata vitrinei de la Zara si privea asa de parca isi crea in cap o noua tinuta de primavara. In fine, trecand peste mall-ul e foarte tare. Magazinele sunt foarte ordonat aranjate si mult mai multe produse decat in celalalt mall. Mi-am achizitionat si eu ceva evident :)) ca nu puteam pleca asa fara nimic, mi-am luat o pereche de adidasi de la Pull & Bear ce mi-au placut foarte mult. Pusesem ochii si pe o pereche de sandale dar maybe next time cand ma voi putea plimba mult mai lejer prin mall. Mi-a placut maxim la Pimkie, acolo erau si sandalele despre care va povesteau, bine asta pe langa multe alte chestii dragute pe care le-am vazut. Si despre preturi pot sa va spun ca au fost destul de accesibile.

Astept cu nerabdare sa revin, dar cu siguranta nu o sa mai fac asta in weekend. O sa va povestesc cum a fost intr-o zi obisnuita fara concerte si fara sa fie weekend. Poate atunci voi vizita mult mai lejer magazinele si va voi putea povestii mult mai multe.

 

PicMonkey Collage

PicMonkey Collage2