Gandurile unei mirese

eyeyy

E ora 06:00, iau telefonul in mana…e inca devreme, Roxi doarme langa mine, inca e timp, ea se trezeste prima. Inchid ochii si in secunda urmatoare e 7. Roxi nu mai e in pat deci clar ma pot trezi si eu. I-as da un mesaj, imi e asa dor de el, e a doua oara in 2 ani cand dormim separat si nu pot zice ca e cel mai fain sentiment, desi imi era dor sa dorm cu Roxi, ca atunci cand eram mici. Nu ii scriu…mai lenevesc putin. Pentru mine e inca devreme si abia la 10 am prima programare la machiaj. E o senzatie asa ciudata, credeam ca o sa mor de emotii, ca nu o sa dorm toata noaptea si totusi sunt bine si chiar imi e si foame, mie care nu mananc dimineata.

Azi nu ma streseaza nimic, nici macar faptul ca am fost amanata la machiaj pana la ora 12. Sunt asa zen de parca as fi sedata, cred ca am fost si intrebata la un moment dat asta :)). Habar nu am ce machiaj vreau, beau cola cu Oana si ne distram pe o canapea la salon desi e foarte tarziu. Gasesc ceva totusi si sper sa imi vina bine, oricum azi o sa fiu cea mai frumoasa si nimic nu o sa ma intristeze azi nici daca o sa imi aplice gene tip evantai :)) (nu a fost asa ). Machiajul e gata, e ora 12:50 si in 10 min am programare la coafor si eu ma aflu in Chisineu Cris :)). No problem am cel mai tare sofero-psiholog din istorie :)). Printr-o himnoza, ca altfel nu imi explic cum am stat asa calma la viteza ce o avea in curbe, am ajuns la timp si la coafor :)). Multumesc Andrei pentru doza de adrenalina de care credeai ca am nevoie, a fost ca un shot de tequila :)). In timpul asta aflu ca Flavius pleaca cu alaiul la nasi la Arad. Nici macar atunci nu ma simt agitata dar…cat as vrea sa il vad…

Sunt la coafor, Andreea e o draguta si eu foarte stresata sa iasa exact cum vreau fara sa para ca am sarmale in cap. Si rezultatul e wow…e exact ce imi doream si e gata in 15 minute. Nici ca se putea mai bine. Plec ca o diva spre casa, pe jos, cu voalul de 2 m pe cap :)). Nu stiu exact de ce am vrut un voal atat de lung si de ce nu m-am gandit cum o sa imi amorteasca mana atatea ore chinuindu-ma sa il tin sa nu se sifoneze.

Am ajuns acasa unde totul e relax, no music, no fun :)). Deci ma pun sa destind atmosfera si stau :)), adica chiar stau nu fac nimic…astept, e inca devreme sa ma imbrac. Insist sa le stresez pe domnisoarele mele de onoare cu mesaje daca totul merge bine, daca ele sunt ok si intreb iar de mire :)). Si atunci primesc o poza pe telefon…e cred ca momentul in care am realizat ca ma marit, e nunta mea, EU SUNT MIREASA. Poza aia ce mi-a trimis-o Laura cu ei in masina si cu Flavius tinand in mana buchetul meu m-a facut sa tremur, sa incep sa ma agit fara motiv, sa nu imi mai gasesc locul prin casa, sa ma mut de pe un scaun pe altul, sa merg la baie din ce in ce mai des :)). Am noroc cu colega mea de banca din liceu, care mi-a facut cea mai frumoasa surpriza si desi nu putea veni la nunta a venit acasa la mine sa ma vada mireasa. Povestim mult, radem mult si imi e distrasa din noua atentia de la ziua ce imi va schimba viata pentru totdeauna.

Incepe sa vina lume. Mmmmmm….verisori, rude…mda…clar trebuie sa ma retrag in camera mea, nu cred ca vrea  cineva sa vada o miresa cu voal dar in blugi si papuci de casa :)). E momentul sa imbrac rochia de mireasa. Acum da, acum simt ca e ea, ca e rochia mea si ca e perfecta asa cum visam chiar daca nu am realizat asta cand am cumparat-o. Stau urcata pe un mini fotoliu, naiba stie cum se cheama :)) si dragele mele mama, sora, colega mea de banca draga si cele doua prietene dragi sufletului meu ma ajuta sa ma imbrac. Mda….ce multa lume:)) dar rochia e imensa si greu de aranjat si eu stau ca planta asteptand sa ma aranjeze ele :)). E un moment in care toata lumea e agitata si fermoarul nu merge, nici macar atunci nu ma panichez, incerc doar sa respir mai putin :)) si atunci ta dammmmmm reusesc sa ma incheie. In primele secunde am impresia ca ma sufoc dar apoi totul e ok. E momentul sa ma privesc in oglinda…aici e momentul in care lacrimez si se strica putin machiajul :)) dar no problem, ma retuseaza sora mea si totul e perfect ca inainte. Cum e sa ma privesc in oglinda si sa ma vad mireasa? E prea mult de explicat in cuvinte, ai fost sau o sa fii in locul meu si o sa intelegi atunci de ce spun asta. Aici incep sa devin agitata si vreau sa ma plimb prin casa si incep sa dansez cu gandul la dansul ce va emotiona invitatii putin mai tarziu la sala.

As vrea sa il sun, sa ii spun ca abia astept sa il vad, sa il intreb daca are emotii, sa ii spun ca eu am si ca abia astept sa ma ia in brate, dar nu pot nici macar sa pun mana pe telefon pentru ca ma pozeaza lumea si fotografii din toate partile. Se aude ceva….claxoane…o doamne…au ajuns. De ce imi bate inima atat de tare?!!! Am nevoie de apa, multa apa si parca totusi ar trebui sa nu mai beau atata ca e mai greu apoi cu rochia la baie. Vreau sa ma apropii de geam sa il vad macar putin, macar ochii lui frumosi, orice sa vad, macar freza lui noua, ceva…nu ma lasa fetele deloc. Ele sunt extaziate in geam si eu nu pot sa vad nimic, asta ma agita si mai tare si momentul mi se pare ca se prelungeste asa mult pana voi iesii din camera mea sa il vad.

E momentul sa ies din camera. Hai inca un pas si o sa il vezi…Il vad…”esti asa frumos”…atat am putut sa zic si emotiile m-au lasat doar sa ii zambesc si sa il privesc in ochi continuu dorindu-mi sa nu plangem niciunu. E vizibil emotionat, mana lui tremura in a mea si se uita la mine cum doar un om ce iubeste o poate face.

Ajungem la biserica. El intra primul, impreuna cu toti invitatii. Eu vin la bratul celui mai important barbat din viata mea, tata. E ceva ce cred ca isi doreste orice fata si orice parinte. E emotia unui moment ce, desi e atat de scurt, dureaza o viata intreaga. Tata e mai emotionat ca mine. Intram in biserica si el e la altar…el…barbatul care mi-a dat add pe facebook la misto, care a venit sa ma cunoasca din Anglia, cu care am avut cea mai frumoasa vacanta de vara acum 2 ani, care a plans ca un copil cand a trebuit sa se intoarca in Anglia, care s-a intors pentru mine de tot in Romania desi visul lui era sa traiasca in strainatate, cel care m-a cerut in casatorie in cel mai emotionant mod posibil la Roma, cel care ma iubeste atat de mult incat nu imi imaginam ca ar putea-o face un barbat.

E momentul in care juram in fata lui Dumnezeu ca o sa ne iubim toata viata. E ziua pe care o visam amandoi de atata vreme, unii putin altfel…pe o plaja pustie doar noi doi, marea si Dumnezeu. A fost asa frumos, chiar daca stiam cum e slujba de la alte nunti, dar a ta e oricum speciala si traiesti fiecare cuvant ce il rosteste preotul.

Am ajuns la sala. Acum ma relaxez sau na, nu chiar pentru ca il vad pe Flavius foarte agitat pentru ca peste doua ore urmeaza dansul mirilor. Incerc sa mananc dar dragele mele cititoare viitoare mirese, aperitivul nu e si pentru voi. E momentul in care mai bine stati in picioare nu dati ture ca si mine usa-masa :))) pentru ca mai mult de o felie de salam nu am apucat :)). Mai e putin si urmeaza mult asteptatul dans. O sa fie perfect sunt sigura desi Flavi are emotii mari si exista riscul sa mi le transmita. Reusim sa repetam undeva pe un hol si surpriza: cu rochia sunt mult mai grea si ratam o ridicare importanta, dar sa speram ca va fi bine. Incepe melodia, un colaj de fapt cu doua melodii ale lui Ed Sheeran : Perfect si Photograph. Ma simt ca la emisiunea Dansez pentru tine si imi imaginez ca suntem doar noi doi la ultima repetitie si il vad doar pe el, ii zambesc si incerc sa ii transmit din starea mea pentru ca totul sa iasa bine. Nu iese bine…iese perfect si tot ce nu era ok la repetitii acum a fost genial. Se pare ca sub presiune Flavius e un adevarat dansator. Nu e cazul sa imi laud eu dansul, pentru ca as fi subiectiva, dar lacrimile celor ce ne priveau spun asta cu siguranta. Am vrut sa fie special, sa fie o expunere prin dans a ceea ce noi simtim unul pentru altul si sunt cea mai fericita ca am putut transmite asta.

E ora 05:45…suntem in camera de hotel…ma ia in brate si imi spune „parca te iubesc si mai mult acum”…oare a fost cea mai fericita zi din viata mea?

 

 

V-am pupat!  A.

PS: nu uita sa dai LIKE paginii mele de facebook dancing with my thoughts daca vrei sa aflii cand voi posta ceva nou pe blog

Anunțuri

4 gânduri despre “Gandurile unei mirese

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s