Yes, I do

f

Close your eyes, make a wish…

Cum va promiteam ieri, azi vom continua jurnalul calatoriei mele la Roma. Suntem tot la prima zi si am ajuns la cea mai frumoasa parte a ei. Fontana di Trevi  e cea mai frumoasa fantana a Romei si una dintre cele mai aglomerate atractii turistice ale orasului. Oricine vine aici arunca un banut si isi pune o dorinta. Asta am facut si noi, eu mai mult fortata ca nu prea cred eu in din astea. Ok si mi-am pus dorinta si acum ce facem? Pai acum cica sa ne odihnim putin pe marginea fantanii intr-o parte asa mai libera si fara atatia turisti ce isi fac selfiuri.

b

Si cum stateam noi asa, eu mai mult agitata ca vroiam sa ne mai facem poze nu sa ne odihnim , el stresat ca nu stia cum sa inceapa si cum sa scape de emotii, intr-o fractiune de secunda l-am vazut ca se uita la mine si imi spune ca are sa imi dea un cadou. Fara niciun gand despre ce ar putea fi vorba (ca sa fim seriosi de unde sa imi imaginez ca ar putea tine vre-un secret fata de mine ca doar il cunosc, plus ca unde sa intre o cutie in geaca aia atat de pe corp fara ca eu sa observ?! ), ii spun ca vreau sa vad ce si fac o fata din aia de nerabdatoare. Il vad foarte agitat si cu mana in buzunarul de la piept cautand ceva in geaca. Nu stiu cum imi mut putin privirea si il vad in genunchi in fata mea…

d

Cum? Ce? Pe bune? Nu cred!!! Te iubesc! Si mii de alte intrebari si exclamatii erau in capul meu. Eram atat de fericita incat nu puteam sa ma exteriorizez. Ma uitam la el si nu imi venea sa cred ca aud intrebarea „Vrei sa fii sotia mea?”. „Da, vreau din tot sufletul.” Il iubesc si stiam ca ma iubeste dar nu credeam, chiar nu mi-l imaginam in genunchi in fata mea.

a

Mi-a asezat inelul pe deget si parca nici nu il puteam privii, ma uitam doar in ochii lui si l-am luat in brate si l-am tinut asa vre-o 2 minute cred :))) ca sa imi revin. In timpul acesta toti ochii multimii de oameni erau indreptati catre noi si un ropot de aplauze nu avea sa se mai opreasca pret de cateva minute. Ma simteam atat de speciala si in acelasi timp nu imi venea sa cred ca mi se intampla asta mie si ca atata lume se bucura in acelasi timp cu noi. A fost ca un vis pe care inca il visez si nu vreau sa ma trezesc vreodata.

c

Atat de fericiti ne-am strecurat usor prin multimea care inca ne fixa cu privirea si ne zambea atat de cald urandu-ne sa fim fericiti. Nu stiam incotro de indreptam, se lasase deja seara si pentru a vizita alte obiective turistice era cam tarziu asa ca am zis sa cautam o terasa sa sarbatorim aceasta zi importanta ce ne va ramane in suflet pentru totdeauna. Am gasit terasa perfecta, in aer liber, cu sistem de incalzire la fiecare masa, te simteai ca la gura sobei :)) si am degustat niste paste italiene facand planuri pentru a doua zi.

Ce a urmat? You will see…

Anunțuri

Un gând despre “Yes, I do

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s